Constantin C. Angelescu – seria Personalități Juridice

(16 februarie 1905, București – 15 octombrie 2000, Iași)

A absolvit liceul în Paris (1923). Studii universitare la Facultatea de Drept din București (1923-1926). Diplomat în studii superioare de drept public la Universitatea din Paris (1928). Diplomat în studii superioare de economie politică la Universitatea din Paris (1930).

Diplomat al Școlii de Științe Politice (1931). Doctor în drept al Universității din Paris cu teza La consultation directe du peuple, en dehors de l’élection, d’après la Constitution de Weimar (1933). Referent stagiar la Consiliul legislativ (1934-1936). Prodecan al Facultății de Drept din Iași (1942). Decan al Facultății de Drept din Iași (1944-1945). Asistent onorific la catedra de Drept administrativ a Universității din București (1934). Profesor agregat la catedra de Drept constituțional comparat a Universității din Cernăuți (noiembrie-decembrie 1936). Profesor la catedra de Drept constituțional și administrativ a Universității din Iași (1937-1950). Bibliotecar la Biblioteca Universității Iași și la Biblioteca Filialei Iași a Academiei Române (1950-1952).

Arestat pe motive politice (1952-1955). Cercetător științific la Institutul de Istorie din Iași (19551975). Șef al sectorului de Istoria modernă a României din cadrul Institutului de Istorie din Iași (1967-1975).

Opera sa cuprinde numeroase studii și articole de drept constituțional, istoria dreptului public și istorie a românilor:

• Izvoarele Constituției române de la 1866 (1926);
• Pedeapsa cu moartea la Români în veacul al XIX-lea (1927);
• Cei dintâi români doctori în drept de la Paris (1928);
• Déclaration de guerre et referendum (1932);
• La nouvelle loi allemande du 14 Juillet 1933 sur le referendum (1933);
• La crise de la démocratie (1933);
• Unificarea legislativă față de articolul 137 din Constituție (1934);
• Iresponsabilitatea juridică membrilor Adunărilor legiuitoare (1935);
• Proiectul de Constituție al lui Cuza Vodă de la 1863 (1935);
• Jurisdicțiile administrative față de articolul 107 din Constituție (1937);
• Un jurist moldovean uitat: Teodor Veisa (1938);
• Contenciosul administrativ român sub regimul Constituțiilor din 1923 și 1938 (1939);
• Amnistia în dreptul constituțional român (1940);
• Noua organizare constituțională a Statului român (1941);
• Noi contribuții la istoricul Constituției române de la 1866 (1942);
• Andronache Donici și proiectul de Constituție din 1822 (1947);
• Despre două manuscrise ale Regulamentului Organic moldovean (1956);
• Dezvoltarea constituțională a Principatelor-Unite de la 1859 la 1862 (1959);
• Justiția în Moldova la mijlocul veacului al XIX-lea. Constatările unui jurist grec (1976);
• Proiectul de Constituție din 1859 al Comisiei Centrale de la Focșani (1980) etc.

A colaborat cu studii substanțiale la volume colective: Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864. Contribuții (1963), Cuza Vodă in memoriam (1973), Economistul Nicolae Sutu (1974). Director al revistei trimestriale „Arhiva de drept public” din Iași (1939-1941). Decorat cu ordinul „Coroana României” cu panglica de „Virtutea Militară”.