Aritmetica în dreptul succesoral. Observaţii referitoare la aplicarea art. 1090 C.civ.
Studiu introductiv publicat în Codul de procedură și legea de punere în aplicare, Ed. Hamangiu, 2019, p. VII-XXXVII.
1. Considerații introductive
În acest studiu ne propunem să abordăm unele aspecte (mai puțin sau chiar deloc analizate în literatura de specialitate) privind stabilirea drepturilor succesorale atunci când soțul supraviețuitor, beneficiar al unei liberalități neraportabile, vine la moștenire împreună cu descendenții defunctului, dintre care cel puțin unul nu este și descendent al soțului supraviețuitor.
Întrucât pentru determinarea cotității disponibile speciale vom folosi anumite formule, precizăm încă de la început că, în cadrul acestora, vom desemna:
i) prin CDS cotitatea disponibilă specială;
ii) prin CDO cotitatea disponibilă ordinară (care, prin ipoteză, este de 1/2 din moștenire);
iii) prin N numărul descendenților în cazul în care toți descendenții vin la moștenire în nume propriu; tot prin N vom desemna și numărul descendenților în cazul în care aceștia sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și există egalitate între toți descendenții;
iv) prin T numărul de tulpini;
v) prin A numărul descendenților de pe tulpina pe care se găsesc cei mai mulți descendenți care vin la moștenire prin reprezentare (cel mai mare număr de descendenți care vin la moștenire prin reprezentare pe o tulpină); evident că, dacă toți descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare, însă pe fiecare tulpină se află un singur descendent, atunci A=1;
vi) prin Y liberalitatea făcută soțului supraviețuitor;
vii) prin Z liberalitatea sau liberalitățile în favoarea terților (inclusiv a unuia sau a unora dintre descendenți).
Mai menționăm că, ori de câte ori în acest studiu ne vom referi la liberalitățile făcute soțului supraviețuitor sau descendenților, vom avea în vedere donațiile neraportabile și legatele.
De asemenea, când vom vorbi de liberalitatea făcută soțului supraviețuitor, vom include și situația când soțul supraviețuitor este beneficiarul mai multor liberalități, caz în care, dacă suma valorică a acestora depășește cotitatea disponibilă specială, reducțiunea se va face cu respectarea regulilor stabilite de art. 1096 C.civ., care, ca orice normă generală, completează aspectele nereglementate de norma specială, adică de art. 1090 alin. (1) C.civ. [1]
Trebuie deosebite, în prealabil, două ipoteze:
– de cuius a făcut liberalități doar soțului supraviețuitor;
– de cuius a făcut liberalități nu numai în favoarea soțului supraviețuitor, ci și în favoarea altei (altor) persoane (terț sau descendent al defunctului).
2. De cuius a făcut liberalități doar soțului supraviețuitor
2.1. Aspecte cu caracter general
Determinarea cotității disponibile speciale are ca scop nu numai stabilirea maximului până la care de cuius putea să îl gratifice pe soțul supraviețuitor, ci și stabilirea dacă, la situația concretă, sunt sau nu aplicabile dispozițiile înscrise în art. 1090 C.civ.[2]
Aceasta, deoarece art. 1090 C.civ. trebuie aplicat numai în acele cazuri în care se regăsește rațiunea edictării lui, anume protejarea descendenților defunctului care nu sunt și descendenți ai soțului supraviețuitor (implicit, sunt protejați și descendenții comuni) împotriva liberalităților exagerate făcute soțului supraviețuitor.
Însă cotele succesorale nu vor fi stabilite potrivit regulilor care rezultă din art. 1090 C.civ. ori de câte ori s-ar ajunge la consecința (de neprimit – reductio ad absurdum) că soțul supraviețuitor, căruia de cuius a vrut să îi procure prin liberalitatea respectivă un avantaj față de ceilalți moștenitori, ar urma să primească mai puțin decât ar fi dobândit în lipsa liberalității (ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex)[3].
Având în vedere că, în concurs cu descendenții defunctului, rezerva soțului supraviețuitor este de 1/8 din moștenire (indiferent de numărul descendenților), precum și că, pe temeiul regulilor de calcul ce rezultă din art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ., soțul supraviețuitor ar urma să primească rezerva sa succesorală și cel mult cotitatea disponibilă specială (liberalitatea în limita cotității disponibile speciale), rezultă că art. 1090 C.civ. nu este aplicabil dacă:
a) la moștenire vin, în nume propriu, cel puțin 7 descendenți;
b) toți descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare, iar numărul de tulpini (T) înmulțit cu cel mai mare număr de descendenți de pe o tulpină (A) este mai mare de 6 (TA > 6).
În aceste două cazuri, precum și în alte cazuri[4] în care, ca urmare a regulilor pe care le vom expune în continuare, soțului supraviețuitor i-ar reveni mai puțin decât cota legală de 1/4 (care îi revine ca moștenitor legal în concurs cu descendenții defunctului), trebuie să se admită că devin aplicabile art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. și art. 975 alin. (3) C.civ., deci că soțul supraviețuitor va culege 1/4 din moștenire, diferența de 3/4 din moștenire revenind descendenților.
Cât privește determinarea cotității disponibile speciale, pot fi deosebite două ipoteze:
– cotitatea disponibilă specială se raportează la prima limită stabilită de art. 1090 alin. (1) C.civ., fiind deci de 1/4 din moștenire;
– cotitatea disponibilă specială se raportează la cea de a doua limită stabilită de art. 1090 alin. (1) C.civ., deci la partea descendentului care ia cel mai puțin.
În ceea ce privește stabilirea drepturilor succesorale (cotelor) după determinarea cotității disponibile speciale, va mai fi necesar să distingem după cum:
– liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială;
– liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială.
Această din urmă distincție se impune deoarece numai atunci când liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială, soțul supraviețuitor va culege rezerva sa succesorală și cotitatea disponibilă specială, iar restul din moștenire (alcătuit din rezerva descendenților plus diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială) va fi împărțit între descendenți, pe capete sau, după caz, pe tulpini.
Dacă însă liberalitatea este mai mică decât cotitatea disponibilă specială, se pot ivi unele dificultăți, la care ne vom referi într-un paragraf separat.
2.2. Cotitatea disponibilă specială este de 1/4 din moștenire și liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială
Cotitatea disponibilă specială este de 1/4 din moștenire, deci liberalitatea în favoarea soțului supraviețuitor nu poate produce efecte peste această limită, dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu unul sau doi descendenți, indiferent dacă aceștia vin la moștenire în nume propriu sau prin reprezentare.
Dacă liberalitatea este mai mare sau egală cu 1/4 din moștenire, atunci soțul supraviețuitor va culege 1/8 (rezerva sa succesorală) + 1/4 (liberalitatea în limita cotității disponibile speciale), adică 3/8 din moștenire.
Diferența de 5/8 va fi culeasă de descendent sau, după caz, de cei doi descendenți, în această din urmă situație revenindu-i fiecăruia dintre cei doi 5/16.
2.3. Cotitatea disponibilă specială se raportează la partea descendentului care ia cel mai puțin și liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială
Cazurile în care cotitatea disponibilă specială se stabilește prin raportare la cea de a doua limită prevăzută de art. 1090 alin. (1) C.civ., fiind egală cu partea ce revine unui descendent sau, după caz, cu partea ce revine descendentului care ia cel mai puțin, pot fi grupate în trei categorii (cu sublinierea că, în toate situațiile, N sau, după caz, TA trebuie să fie între 3 și 6):
– toți descendenții vin la moștenire în nume propriu;
– toți descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și există egalitate între descendenți;
– toți descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și nu există egalitate între descendenți.
2.3.1. Toți descendenții vin la moștenire în nume propriu
Cotitatea disponibilă specială se poate stabili cu ajutorul unei formule[5], anume: CDS = 7/8(N+1).
Formula are la bază ideea că, prin ipoteză, existând egalitate între descendenți, cotitatea disponibilă specială este egală cu partea ce revine unui descendent, iar soțul supraviețuitor va mai culege și rezerva sa succesorală; scăzând din moștenire rezerva de 1/8 a soțului supraviețuitor, restul de 7/8 se va împărți, în mod egal, între toți descendenții [unui descendent îi revine o parte din rezerva descendenților și o parte din diferența la care se referă art. 1090 alin. (2) C.civ.] și soțul supraviețuitor (cu titlu de cotitate disponibilă specială). Așadar, moștenirea (notată cu 1) se compune din cota ce revine tuturor descendenților și cota ce revine soțului supraviețuitor, deci: 1 (moștenirea) = cota descendenților + 1/8 (rezerva soțului supraviețuitor) + cotitatea disponibilă specială (notată în continuare cu CDS) = numărul descendenților (notat în continuare cu N) x CDS + 1/8 + CDS = CDS x (N+1) + 1/8. Rezultă că CDS = (1-1/8) : (N+1) = 7/8 : (N+1) = 7/8(N+1).
Mai poate fi folosită o formulă, mai complicată, dar care reflectă mai bine împrejurarea că, potrivit regulilor ce rezultă din art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ., cotitatea disponibilă specială este compusă dintr-o parte egală cu partea ce revine unui descendent din rezerva de 3/8 (ce revine tuturor descendenților) și o parte egală cu partea ce revine unui descendent din diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară (care este 1/2) și cotitatea disponibilă specială, anume: CDS = 3/8N + (1/2 – 3/8N) : (N + 1).
Prin urmare, cotitatea disponibilă specială este de: 7/32 dacă sunt 3 descendenți; 7/40 dacă sunt 4 descendenți; 7/48 dacă sunt 5 descendenți; 7/56 (adică 1/8) dacă sunt 6 descendenți[6].
Dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială, soțul supraviețuitor va culege 1/8 (rezerva sa succesorală) + CDS (liberalitatea în limita cotității disponibile speciale).
Restul din moștenire va fi împărțit în mod egal între descendenți, deci fiecărui descendent îi va reveni [7/8 – 7/8(N + 1)]/N.
Cota ce revine fiecăruia dintre cei 3 până la 6 descendenți (între care există egalitate) mai poate fi stabilită și utilizând una dintre următoarele formule: 3/8N + 7/8(N + 1) sau 3/8N + [1/2 – 7/8(N + 1)]/N.
Rezultă următoarele cote succesorale:
i) în concurs cu 3 descendenți, soțul supraviețuitor va dobândi 11/32, iar fiecare descendent va dobândi 7/32;
ii) în concurs cu 4 descendenți, soțul supraviețuitor va dobândi 12/40 (adică 3/10), iar fiecare descendent va dobândi 7/40;
iii) în concurs cu 5 descendenți, soțul supraviețuitor va dobândi 13/48, iar fiecare descendent va dobândi 7/48;
iv) în concurs cu 6 descendenți, soțul supraviețuitor va dobândi 14/56 (adică 1/4), iar fiecare descendent va dobândi 7/56 (adică 1/8)[7].
2.3.2. Descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și există egalitate între descendenți
Partea din moștenire ce revine descendenților se împarte în mod egal între aceștia dacă la moștenire vin:
– unii descendenți în nume propriu, alții prin reprezentare, iar pe fiecare tulpină există un singur descendent, fiind între trei și șase tulpini;
– toți descendenții (între trei și șase) prin reprezentare, pe o singură tulpină;
– toți descendenții prin reprezentare, existând același număr de descendenți (reprezentanți) pe fiecare tulpină, iar numărul de descendenți de pe o tulpină înmulțit cu numărul de tulpini este mai mic sau egal cu 6, adică:
a) pe fiecare dintre cele trei până la șase tulpini vin la moștenire prin reprezentare câte un singur descendent;
b) pe fiecare dintre cele două tulpini vin la moștenire prin reprezentare câte doi descendenți;
c) pe fiecare dintre cele două tulpini vin la moștenire prin reprezentare câte trei descendenți;
d) pe fiecare dintre cele trei tulpini vin la moștenire prin reprezentare câte doi descendenți.
Cotitatea disponibilă specială se poate stabili cu ajutorul formulei CDS = 7/8(TA+1). În toate aceste situații, deoarece pe fiecare tulpină se află același număr de descendenți sau toți descendenții se află pe o singură tulpină, se poate constata că numărul de tulpini înmulțit cu numărul descendenților de pe o tulpină (T x A) este egal cu numărul descendenților (N), deci TA = N.
Așadar, CDS = 7/8(N+1).
Mai poate fi folosită și formula CDS = 3/8TA + (1/2 – 3/8TA) : (TA + 1) sau formula CDS = 3/8N + (1/2 – 3/8N) : (N + 1).
Prin urmare, cotitatea disponibilă specială este aceeași ca în cazul în care toți descendenții vin la moștenire în nume propriu, deci de: 7/32 dacă sunt 3 descendenți; 7/40 dacă sunt 4 descendenți; 7/48 dacă sunt 5 descendenți; 7/56 (adică 1/8) dacă sunt 6 descendenți.
Dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială, soțul supraviețuitor va culege 1/8 (rezerva sa succesorală) + CDS (liberalitatea în limita cotității disponibile speciale), iar restul din moștenire va fi împărțit în mod egal între descendenți, rezultând aceleași cote succesorale ca în cazul în care toți descendenții vin la moștenire în nume propriu[8].
2.3.3. Nu există egalitate între descendenți
Nu există egalitate între descendenți atunci când unii descendenți, care vin la moștenire prin reprezentare, culeg mai puțin decât alt descendent care vine sau, după caz, alți descendenți care vin la moștenire în nume propriu sau chiar prin reprezentare.
Astfel:
– unii descendenți vin la moștenire în nume propriu, alții prin reprezentare, iar pe o tulpină sunt cel puțin doi descendenți;
– toți descendenții vin la moștenire prin reprezentare, fără a exista același număr de descendenți pe fiecare tulpină.
Practic, rezultă cinci situații posibile, la care ne vom referi după ce vom menționa formula de determinare a cotității disponibile speciale.
Pentru această a doua categorie de situații (în care numărul de tulpini, adică T, poate fi 2 sau 3, iar numărul de descendenți de pe tulpina pe care se află cei mai mulți descendenți care vin la moștenire prin reprezentare, adică A, poate fi 2 sau 3), cotitatea disponibilă specială se poate stabili cu ajutorul următoarei formule: CDS = 7/8(TA+1)[9].
Ca formulă alternativă, menționăm: CDS = 3/8TA + (1/2 – 3/8TA) : (T+1).
Soțul supraviețuitor va culege 1/8 (rezerva sa succesorală) + CDS (liberalitatea în limita CDS), descendenții care vin cei mai mulți pe o tulpină vor culege, fiecare, o parte din moștenire egală cu CDS, iar descendentul care vine la moștenire singur pe o tulpină va culege o parte din moștenire egală cu CDS x A.
Prin urmare, dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu cotitatea disponibilă specială și:
i) pe o tulpină vine un descendent (în nume propriu sau prin reprezentare) și pe a doua tulpină vin doi descendenți, cotitatea disponibilă specială este de 7/40. Soțul supraviețuitor va culege 12/40 (adică 3/10), descendentul care vine la moștenire singur pe o tulpină va culege 14/40 (adică 7/20), iar fiecare dintre ceilalți doi descendenți va culege 7/40;
ii) pe o tulpină vine un descendent (în nume propriu sau prin reprezentare) și pe a doua tulpină vin trei descendenți, cotitatea disponibilă specială este de 7/56, adică 1/8. Soțul supraviețuitor va culege 2/8 (adică 1/4), descendentul care vine la moștenire singur pe o tulpină va culege 3/8, iar fiecare dintre ceilalți trei descendenți va culege 1/8;
iii) pe o tulpină vin doi descendenți și pe a doua tulpină vin trei descendenți, cotitatea disponibilă specială este de 7/56, adică 1/8. Soțul supraviețuitor va culege 4/16 (adică 1/4), fiecare dintre cei doi descendenți care vin împreună la moștenire pe o tulpină va culege 3/16, iar fiecare dintre cei trei descendenți care vin împreună la moștenire pe cealaltă tulpină va culege 2/16 (adică 1/8);
iv) pe două tulpini vine câte un descendent (în nume propriu sau prin reprezentare) și pe a treia tulpină vin doi descendenți, cotitatea disponibilă specială este de 1/8. Soțul supraviețuitor va culege 1/4, fiecare dintre cei doi descendenți care vin singuri la moștenire pe câte o tulpină va culege 1/4, iar fiecare dintre cei doi descendenți care vin împreună la moștenire pe cea de a treia tulpină va culege 1/8;
v) pe o tulpină vine un descendent (în nume propriu sau prin reprezentare) și pe fiecare dintre alte două tulpini vin câte doi descendenți, cotitatea disponibilă specială este de 1/8. Soțul supraviețuitor va culege 1/4, descendentul care vine singur la moștenire pe o tulpină va culege 1/4, iar fiecare dintre ceilalți descendenți va culege 1/8[10].
2.4. Liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială
Pentru stabilirea cotelor succesorale atunci când liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială trebuie, în opinia noastră, să se țină cont de aspectele la care ne vom referi în continuare.
i) În primul rând, soțul supraviețuitor va culege rezerva succesorală de 1/8, iar descendenții vor primi împreună rezerva succesorală de 3/8.
ii) În al doilea rând, prin ipoteză, liberalitatea se încadrează în limitele prevăzute de art. 1090 alin. (1) C.civ., deci ea va reveni în întregime soțului supraviețuitor.
iii) În al treilea rând, trebuie observat că art. 1090 alin. (2) C.civ. se referă la diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială, iar nu la diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și liberalitatea în limita cotității disponibile speciale, deci, această din urmă diferență nu poate fi dobândită în întregime de către descendenți dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială.
Prin urmare, doar diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială va reveni descendenților.
Diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea făcută soțului supraviețuitor va fi împărțită, potrivit regulilor de la devoluțiunea legală a moștenirii, între soțul supraviețuitor și descendenți, deci soțul supraviețuitor va primi 1/4 din această diferență, iar descendenții vor primi 3/4 din această diferență [art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. și art. 975 alin. (3) C.civ.].
Așadar, reamintind că am notat cu Y liberalitatea, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 + Y + (CDS-Y)/4, iar descendenții vor dobândi împreună 3/8 + (1/2-CDS) + 3(CDS-Y)/4, adică:
a) dacă există 1 sau 2 descendenți, deci când CDS = 1/4:
– soțul supraviețuitor va primi 1/8 + Y + (1/4-Y)/4;
– descendentul va primi 3/8 + 1/4 + 3(1/4-Y)/4, respectiv fiecare dintre cei doi descendenți va primi 3/16 + 1/8 + 3(1/4-Y)/8;
b) dacă există egalitate între 3 sau mai mulți descendenți care vin la moștenire în nume propriu sau prin reprezentare, deci când CDS = 7/8(N+1):
– soțul supraviețuitor va primi 1/8 + Y + [7/8(N+1)-Y]/4;
– fiecare descendent va primi 3/8N + [1/2-7/8(N+1)]/N + 3[7/8(N+1)-Y]/4N;
c) dacă moștenirea (partea cuvenită descendenților) se împarte pe tulpini și nu există egalitate între cei 3 sau mai mulți descendenți, deci când CDS = 7/8(TA+1):
– soțul supraviețuitor va primi 1/8 + Y + [7/8(TA+1)-Y]/4;
– descendentul care vine la moștenire singur pe o tulpină va primi 3/8T + [1/2-7/8(TA+1)]/T + 3[7/8(TA+1)-Y]/4T;
– fiecare dintre descendenții care sunt cei mai mulți pe o tulpină va primi 3/8TA + [1/2-7/8(TA+1)]/TA + 3[7/8(TA+1)-Y]/4TA;
– fiecare dintre descendenții care vin la moștenire prin reprezentare pe o altă tulpină (decât cea pe care sunt cei mai mulți descendenți) va primi 3/8TB + [1/2-7/8(TA+1)]/TB + 3[7/8(TA+1)-Y]/4TB, cu precizarea că B este numărul descendenților care vin la moștenire prin reprezentare pe tulpina respectivă.
iv) În al patrulea rând, soțul supraviețuitor nu ar putea să dobândească mai puțin de 1/4 din moștenire.
În acest sens, subliniem că, prin raportare la cuantumul liberalității soțului supraviețuitor, există trei situații în care cotele succesorale nu se stabilesc în temeiul art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ., ci, în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. și art. 975 alin. (3) și (4) C.civ., soțul supraviețuitor va culege 1/4 din moștenire și descendenții vor dobândi împreună 3/4 din moștenire:
a) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu 1 sau 2 descendenți (deci când cotitatea disponibilă specială este de 1/4), iar liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât 1/12 din moștenire[11];
b) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu 3 până la 6 descendenți, între care există egalitate[12] [deci când cotitatea disponibilă specială este de 7/8(N+1)], iar liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât 1/6 – 7/24(N+1) din moștenire[13];
c) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu 3 sau mai mulți descendenți, între care nu există egalitate [deci când cotitatea disponibilă specială este de 7/8(TA+1)], iar liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât 1/6 – 7/24(TA+1) din moștenire.
2.5. Tabel cu cotele succesorale pentru ipoteza în care doar soțul supraviețuitor a fost gratificat
În tabelul de mai jos am folosit următoarele abrevieri:
Nr. D – numărul total al descendenților;
C – toți descendenții vin la moștenire în nume propriu și deci împărțirea părții din moștenire ce le revine se face pe capete;
R – descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și deci împărțirea părții din moștenire ce revine descendenților se face pe tulpini;
RE – deși împărțirea părții din moștenire ce revine descendenților se face pe tulpini, există egalitate între toți descendenții;
T – numărul de tulpini;
A – cel mai mare număr de descendenți de pe o tulpină (deși nu vom include în tabel și situațiile foarte rare în care o tulpină produce subtulpini, menționăm totuși că A ar putea însemna și numărul de subtulpini produse de o tulpină înmulțit cu cel mai mare număr de descendenți care vin la moștenire prin reprezentare pe una dintre acele subtulpini);
RT – repartizarea descendenților pe tulpini, atunci când nu există egalitate între descendenți;
Y – liberalitatea făcută soțului supraviețuitor;
(#) – cotele se stabilesc în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. și art. 975 alin. (3) și (4) C.civ.;
D1 – cota ce revine descendentului care este singur pe tulpină;
D2 – cota ce revine unui descendent de pe tulpina pe care sunt 2 descendenți;
D3 – cota ce revine unui descendent de pe tulpina pe care sunt 3 descendenți;
D4 – cota ce revine unui descendent de pe tulpina pe care sunt 4 descendenți;
D5 – cota ce revine unui descendent de pe tulpina pe care sunt 5 descendenți.
| Nr. D | C sau R(E) TA și RT | Y | Cota soțului supraviețuitor | Cota fiecărui descendent |
| 1 | irelevant | Y≥1/4 1/4>Y≥1/12 Y<1/12 (#) | 3/8 1/8+Y+(1/4-Y)/4 1/4 | 5/8 5/8+3(1/4-Y)/4 3/4 |
| 2 | irelevant | Y≥1/4 1/4>Y≥1/12 Y<1/12 (#) | 3/8 1/8+Y+(1/4-Y)/4 1/4 | 5/16 5/16+3(1/4-Y)/8 3/8 |
| 3 | C | Y≥7/32 7/32>Y≥3/32 Y<3/32 (#) | 11/32 1/8+Y+(7/32-Y)/4 1/4 | 7/32 7/32+3(7/32-Y)/4 1/8 |
| 3 | RE T=1; A=3 sau T=3; A=1 | Y≥7/32 7/32>Y≥3/32 Y<3/32 (#) | 11/32 1/8+Y+(7/32-Y)/4 1/4 | 7/32 7/32+3(7/32-Y)/4 1/8 |
| 3 | R T=2; A=2 RT: 1, 2 | Y≥7/40 7/40>Y≥13/120 Y<13/120 (#) | 12/40 1/8+Y+(7/40-Y)/4 1/4 | D1: 14/40; D2: 7/40 D1: 14/40+3(7/40-Y)/4 D2: 7/40+3(7/40-Y)/8 D1: 3/8; D2: 3/16 |
| 4 | C | Y≥7/40 7/40>Y≥13/120 Y<13/120 (#) | 12/40 1/8+Y+(7/40-Y)/4 1/4 | 7/40 7/40+3(7/40-Y)/16 3/16 |
| 4 | RE T=1; A=4 sau T=2; A=2 sau T=4; A=1 | Y≥7/40 7/40>Y≥13/120 Y<13/120 (#) | 12/40 1/8+Y+(7/40-Y)/4 1/4 | 7/40 7/40+3(7/40-Y)/16 3/16 |
| 4 | R T=2; A=3 RT: 1, 3 | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | D1: 3/8; D3: 1/8 D1: 3/8; D3: 1/8 |
| 4 | R T=3; A=2 RT: 1, 1, 2 | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | D1: 1/4; D2: 1/8 D1: 1/4; D2: 1/8 |
| 5 | C | Y≥7/48 7/48>Y≥17/144 Y<17/144 (#) | 13/48 1/8+Y+(7/48-Y)/4 1/4 | 7/48 7/48+3(7/48-Y)/20 3/20 |
| 5 | RE T=1; A=5 sau T=5; A=1 | Y≥7/48 7/48>Y≥17/144 Y<17/144 (#) | 13/48 1/8+Y+(7/48-Y)/4 1/4 | 7/48 7/48+3(7/48-Y)/20 3/20 |
| 5 | R T=2; A=3 RT: 2, 3 | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | D2: 3/16; D3: 1/8 D2: 3/16; D3: 1/8 |
| 5 | R T=3; A=2 RT: 1, 2, 2 | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | D1: 1/4; D2: 1/8 D1: 1/4; D2: 1/8 |
| 5 | R T=2; A=4 RT: 1, 4 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 3/8; D4: 3/32 |
| 5 | R T=3; A=3 RT: 1, 1, 3 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 1/4; D3: 1/12 |
| 5 | R T=4; A=2 RT: 1, 1, 1, 2 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 3/16; D2: 3/32 |
| 6 | C | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | 1/8 1/8 |
| 6 | RE T=1; A=6 sau T=2; A=3 sau T=3; A=2 sau T=6; A=1 | Y≥1/8 Y<1/8 (#) | 1/4 1/4 | 1/8 1/8 |
| 6 | R T=2; A=5 RT: 1, 5 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 3/8; D5: 3/40 |
| 6 | R T=2; A=4 RT: 2, 4 | irelevant (#) | 1/4 | D2: 3/16; D4: 3/32 |
| 6 | R T=3; A=4 RT: 1, 1, 4 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 1/4; D4: 1/16 |
| 6 | R T=3; A=3 RT: 1, 2, 3 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 1/4; D2: 1/8; D3: 1/12 |
| 6 | R T=4; A=3 RT: 1, 1, 1, 3 | irelevant (#) | 1/4 | D1: 3/16; D3: 1/16 |
| +6 | irelevant | irelevant (#) | 1/4 | 3/4(Nr. D) sau, după caz, D1: 3/4T; D2: 3/8T; D3: 3/12T; D4: 3/16T etc. |
3. De cuius a făcut liberalități și în favoarea altei (altor) persoane
3.1. Aspecte cu caracter general
Dacă de cuius a făcut liberalități neraportabile (donații neraportabile și legate) atât în favoarea soțului supraviețuitor, cât și în favoarea unuia, unora sau tuturor descendenților ori liberalități (donații și legate) în favoarea unui terț[14], trebuie avute în vedere următoarele două reguli:
– liberalitatea făcută soțului supraviețuitor nu poate depăși cotitatea disponibilă specială[15];
– liberalitatea făcută soțului supraviețuitor în limita cotității disponibile speciale și celelalte liberalități nu pot depăși cotitatea disponibilă ordinară, care, prin ipoteză, este de 1/2 din moștenire.
Rezultă că, ori de câte ori liberalitatea făcută soțului supraviețuitor depășește cotitatea disponibilă specială, dacă reducerea acestei liberalități la nivelul cotității disponibile speciale ar fi suficientă pentru asigurarea rezervei succesorale (atât a descendenților, cât și a soțului supraviețuitor), va fi efectuată această operațiune, fiind fără relevanță ordinea reducțiunii liberalităților stabilită de art. 1096 C.civ., deoarece, într-o asemenea ipoteză, art. 1090 alin. (1) C.civ. reprezintă o normă specială față de art. 1096 C.civ., aplicându-se deci prioritar[16]. Altfel spus, donația soțului supraviețuitor se va reduce la nivelul cotității disponibile speciale înaintea legatului lăsat unui descendent sau unui terț și înaintea donației ulterioare făcute unui descendent sau unui terț (evident că și înaintea unei donații anterioare), iar legatul lăsat soțului supraviețuitor se va reduce la nivelul cotității disponibile speciale înaintea legatului lăsat unui descendent sau unui terț (evident că și înaintea unei donații).
3.2. Determinarea cotității disponibile speciale
Deși cele două limite prevăzute de art. 1090 alin. (1) C.civ. sunt aplicabile, trebuie avut în vedere că o parte din cotitatea disponibilă ordinară va reveni terților gratificați, ceea ce înseamnă că procedeul de determinare a cotității disponibile speciale nu mai poate fi identic cu cel folosit în ipoteza în care doar soțul supraviețuitor a fost gratificat, chiar dacă, în esență, operațiunile sunt asemănătoare.
În orice caz, dacă la moștenire vin 2 sau mai mulți descendenți ai defunctului, dintre care cel puțin unul nu este și al soțului supraviețuitor, cotitatea disponibilă specială nu poate fi mai mică decât partea din rezerva succesorală ce revine unui descendent, respectiv partea din rezerva succesorală ce revine descendentului care a luat cel mai puțin. Tocmai de aceea, dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică sau cel mult egală cu partea din rezerva succesorală ce revine unui descendent (3/8N) sau, după caz, partea din rezerva succesorală ce revine descendentului care a luat cel mai puțin (3/8TA), determinarea cotității disponibile speciale nu mai prezintă interes, așa încât se va verifica doar dacă suma tuturor liberalităților depășește sau nu cotitatea disponibilă ordinară, iar dacă este cazul, liberalitățile vor fi reduse potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ.
3.2.1. Ipoteza în care la moștenire vine un descendent al defunctului
Dacă la moștenire vine un descendent al defunctului, care nu este și al soțului supraviețuitor, cotitatea disponibilă specială este tot de 1/4 din moștenire.
Într-o astfel de situație, ca regulă, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 (rezerva sa succesorală) + liberalitatea în limita cotității disponibile speciale. Mai exact:
– dacă Y (liberalitatea în favoarea soțului supraviețuitor) < 1/4 (CDS) și CDS + Z (liberalitatea în favoarea terțului) = 1/2 (CDO), adică Z = 1/4, diferența dintre CDS de 1/4 și Y va fi împărțită între descendent și soțul supraviețuitor, potrivit regulilor de la moștenirea legală; prin urmare, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 + Y + (1/4 – Y)/4, terțul va dobândi liberalitatea Z, iar descendentul va dobândi 3/8 + 3(1/4 – Y)/4;
– dacă Y < 1/4 și CDS + Z < 1/2, adică Z < 1/4, diferența dintre CDS de 1/4 și Y va fi împărțită între descendent și soțul supraviețuitor, potrivit regulilor de la moștenirea legală, iar diferența dintre CDO de 1/2 și CDS de 1/4 și Z (adică 1/2 – 1/4 – Z, deci 1/4 – Z) va reveni descendentului, potrivit art. 1090 alin. (2) C.civ.; în consecință, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 + Y + (1/4 – Y)/4, terțul va dobândi liberalitatea Z, iar descendentul va dobândi 3/8 + 3(1/4 – Y)/4 + 1/4 – Z;
– dacă Y < 1/4 și Y + Z = 1/2, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 + Y, terțul va dobândi liberalitatea Z, iar descendentul va dobândi rezerva de 3/8;
– dacă Y < 1/4 și Y + Z > 1/2 (implicit și CDS + Z > 1/2), toate liberalitățile trebuie reduse la nivelul cotității disponibile ordinare, potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ.;
– dacă Y < 1/4 și Y + Z < 1/2, trebuie văzut dacă suma dintre CDS de 1/4 și liberalitatea Z este mai mică, egală sau mai mare decât cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 și procedat apoi în mod corespunzător, așa cum am menționat mai sus;
– dacă Y ≥ 1/4 și Z ≤ 1/4, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 + 1/4, terțul va dobândi liberalitatea Z, iar descendentul va dobândi rezerva de 3/8 + eventuala diferență dintre (1/2 – 1/4 – Z);
– dacă Y > 1/4 și Z > 1/4, toate liberalitățile trebuie reduse astfel încât liberalitatea soțului supraviețuitor să nu depășească 1/4, iar suma tuturor liberalităților reduse să fie de 1/2.
3.2.2. Ipoteza în care la moștenire vin 2 descendenți ai defunctului
În cazul în care la moștenire vin 2 descendenți ai defunctului, dintre care cel puțin unul nu este și al soțului supraviețuitor, cuantumul cotității disponibile speciale diferă în funcție de situația concretă, fiind necesar să deosebim trei cazuri.
i) Cotitatea disponibilă specială este de 1/4 din moștenire dacă, în temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ., eventual, și al art. 975 alin. (3) C.civ., fiecare descendent ar urma să mai primească cel puțin 1/16 din moștenire, anume atunci când[17]:
– liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mare sau egală cu 1/4 din moștenire, iar liberalitatea în favoarea terțului sau suma liberalităților în favoarea terților (inclusiv în favoarea unuia sau ambilor descendenți) este de cel mult 1/8 din moștenire (deci Y ≥ 1/4 și Z ≤ 1/8). Într-o asemenea situație, soțul supraviețuitor va dobândi 1/8 (rezerva sa succesorală) + 1/4 (liberalitatea în limita cotității disponibile speciale), adică 3/8, fiecare descendent va dobândi câte 3/16 (rezerva succesorală) + (1/2 – 1/4 – Z)/2, iar terțul (terții) va (vor) dobândi liberalitatea (liberalitățile) Z;
– deși liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mică decât 1/4 din moștenire, fiecare dintre cei doi descendenți ar urma să mai primească atât jumătate din CDO – CDS – Z (ceea ce înseamnă că și Z < 1/4), adică (1/4 – Z)/2, cât și jumătate din cota ce revine descendenților din diferența dintre CDS și Y, adică 3(1/4 – Y)/8, iar suma celor două este de cel puțin 1/16, deci (1/4 – Z)/2 + 3(1/4 – Y)/8 ≥ 1/16. Într-o asemenea situație, soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală de 1/8 + liberalitatea Y + (1/4 – Y)/4, fiecare descendent va dobândi rezerva succesorală de 3/16 + (1/4 – Z)/2 + 3(1/4 – Y)/8, iar terțul (terții) va (vor) dobândi Z (liberalitatea sau, după caz, liberalitățile).
ii) Cotitatea disponibilă specială este egală cu partea din rezervă ce revine unui descendent, fiind deci de 3/16 din moștenire în cazul în care descendenții nu ar mai primi nimic din cotitatea disponibilă ordinară pe temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ. și cel puțin unul dintre ei nu ar beneficia de vreo liberalitate neraportabilă.
Acest lucru se va întâmpla atunci când liberalitatea terțului sau suma liberalităților în favoarea terților (inclusiv a unuia dintre descendenți, nu însă a ambilor) este de cel puțin 5/16 din moștenire (Z ≥ 5/16). Într-o astfel de situație, toate liberalitățile trebui reduse astfel încât liberalitatea soțului supraviețuitor să nu depășească 3/16 (Y redus ≤ 3/16), iar suma tuturor liberalităților reduse să fie de 1/2 (Y redus + Z redus = 1/2 = CDO).
iii) Cotitatea disponibilă specială este mai mare de 3/16 din moștenire, dar mai mică decât 1/4 din moștenire (3/16 < CDS < 1/4), atunci când fiecare dintre cei 2 descendenți ar urma să mai primească, în temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ., eventual, și al art. 975 alin. (3) C.civ., pe lângă partea corespunzătoare din rezerva succesorală (care este de 3/16), și o parte din cotitatea disponibilă ordinară, care însă este mai mică decât 1/16 din moștenire, anume atunci când:
– liberalitatea terțului sau suma liberalităților terților este mai mare de 1/8 din moștenire (dar, evident mai mică decât diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și partea din rezervă ce revine unui descendent, deci mai mică decât 5/16), adică 1/8 < Z < (1/2 – 3/16);
– deși liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mică decât 1/4 (de asemenea, liberalitatea Z trebuie să fie mai mică de 1/4), fiecare dintre descendenți ar urma să mai primească atât jumătate din CDO – CDS – Z, cât și jumătate din cota ce revine descendenților din diferența dintre CDS și Y, adică 3(CDS – Y)/8, iar suma celor două este mai mică de 1/16.
În aceste ultime cazuri, cotitatea disponibilă specială se va determina folosind formula CDS = (7/8 – Z)/3 sau formula CDS = 3/16 + (5/16 – Z)/3[18], unde 5/16 = 1/2 – 3/16 (diferența dintre CDO și partea din rezervă ce revine unui descendent).
3.2.3. Ipoteza în care la moștenire vin 3 sau mai mulți descendenți ai defunctului
Dacă la moștenire vin 3 sau mai mulți descendenți ai defunctului, dintre care cel puțin unul nu este și al soțului supraviețuitor, cotitatea disponibilă specială se va raporta tot la partea descendentului care ia cel mai puțin.
i) Cotitatea disponibilă specială este egală cu partea din rezervă ce revine unui descendent (în situația în care există egalitate între descendenți) sau, după caz, cu partea din rezervă ce revine descendentului care ia cel mai puțin (în situația în care descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare și nu există egalitate între toți descendenții), în cazul în care descendenții nu ar mai primi nimic din cotitatea disponibilă ordinară în temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ. și cel puțin unul dintre ei sau, după caz, descendentul care ia cel mai puțin nu ar beneficia de vreo liberalitate neraportabilă.
Acest lucru se întâmplă atunci când liberalitatea terțului (inclusiv liberalitatea în favoarea unuia dintre descendenți, nu însă a tuturor descendenților sau a descendentului care ia cel mai puțin) sau suma liberalităților în favoarea terților (inclusiv a unuia dintre descendenți, nu însă a tuturor descendenților sau a descendentului care ia cel mai puțin) este cel puțin egală cu diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 și partea din rezervă ce revine unui descendent sau, după caz, partea din rezervă ce revine descendentului care ia cel mai puțin.
Așadar, într-o asemenea situație, CDS = 3/8N sau, după caz, CDS = 3/8TA.
ii) Cotitatea disponibilă specială este mai mare decât partea din rezervă ce revine unui descendent sau, după caz, partea din rezervă ce revine descendentului care ia cel mai puțin, atunci când fiecare dintre cei 3 sau mai mulți descendenți ar urma să mai primească (pe lângă partea corespunzătoare din rezerva succesorală) și o parte din cotitatea disponibilă ordinară, în temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ.
Acest lucru se întâmplă atunci când liberalitatea terțului sau suma liberalităților în favoarea terților este mai mică decât diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară de 1/2 și partea din rezervă ce revine unui descendent sau, după caz, partea din rezervă ce revine descendentului care ia cel mai puțin.
Într-o astfel de situație, cotitatea disponibilă specială se va determina folosind formula CDS = (7/8 – Z)/(N + 1) sau, după caz, formula CDS = (7/8 – Z)/(TA + 1).
Ar mai putea fi folosită formula CDS = 3/8N + (1/2 – 3/8N – Z)/(N + 1) sau, după caz, formula CDS = 3/8TA + (1/2 – 3/8TA – Z)/(TA + 1)[19].
3.2.4. Tabel cu cotitatea disponibilă specială dacă de cuius a făcut liberalități și în favoarea altei (altor) persoane (nu însă în favoarea tuturor descendenților)
În tabelul de mai jos am folosit următoarele abrevieri:
N – toți descendenții vin la moștenire în nume propriu (deci împărțirea părții din moștenire ce le revine se face pe capete) sau, deși descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare (deci împărțirea părții din moștenire ce revine descendenților se face pe tulpini), există egalitate între toți descendenții;
R – descendenții sau unii dintre ei vin la moștenire prin reprezentare, fără a exista egalitate între toți descendenții;
T – numărul de tulpini;
A – cel mai mare număr de descendenți de pe o tulpină;
Y – liberalitatea făcută soțului supraviețuitor;
Z – liberalitatea sau suma liberalităților în favoarea terților (inclusiv a unuia sau unora dintre descendenți).
| Nr. descendenților | Situația de fapt | CDS |
| 1 | 1/4 | |
| 2 | Y ≥ 1/4 și Z ≤ 1/8 sau Y < 1/4 și (1/4-Z)/2+3(1/4-Y)/8 ≥ 1/16 | 1/4 |
| 2 | Z ≥ 5/16 | 3/16 |
| 2 | 5/16 > Z > 1/8 sau Y < 1/4 și (1/4-Z)/2+3(1/4-Y)/8 < 1/16 | (7/8 – Z)/3 |
| 3 sau mai mulți; N | Z ≥ 1/2 – 3/8N | 3/8N |
| 3 sau mai mulți; N | Z < 1/2 – 3/8N | (7/8 – Z)/(N + 1) |
| 3 sau mai mulți; R | Z ≥ 1/2 – 3/8TA | 3/8TA |
| 3 sau mai mulți; R | Z < 1/2 – 3/8TA | (7/8 – Z)/(TA + 1) |
3.3. Stabilirea drepturilor (cotelor) succesorale în unele situații[20]
3.3.1. Liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mică sau egală cu cotitatea disponibilă specială și toate liberalitățile nu depășesc cotitatea disponibilă ordinară (Y ≤ CDS și Y + Z ≤ 1/2)
Pe temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ., eventuala diferență dintre cotitatea disponibilă ordinară, pe de o parte, și, pe de altă parte, cotitatea disponibilă specială și liberalitățile făcute descendenților și terților se împarte între descendenți, pe capete sau, după caz, pe tulpini.
Eventuala diferență dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea făcută soțului supraviețuitor (evident, atunci când liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială, iar nu și egală cu aceasta) se împarte, potrivit regulilor de la moștenirea legală, între descendenți și soțul supraviețuitor.
În consecință:
i) dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este egală cu cotitatea disponibilă specială și suma tuturor liberalităților este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară (Y = CDS și Y + Z < 1/2):
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală și liberalitatea, deci 1/8 + Y;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală și restul rămas după scăderea cotității disponibile speciale și a celorlalte liberalități din cotitatea disponibilă ordinară, deci 3/8 + (1/2 – CDS – Z);
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
Spre exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 1/4 din moștenire și legatul lăsat menajerei este de 1/8 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/4 (legatul egal cu cotitatea disponibilă specială), adică 3/8; copilul va dobândi 3/8 (rezerva succesorală) + 1/8 (cota rămasă după scăderea, din cotitatea disponibilă ordinară de 1/2, a legatului soției de 1/4 și a legatului menajerei de 1/8), adică 4/8; menajera va dobândi legatul de 1/8;
ii) dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este egală cu cotitatea disponibilă specială și suma tuturor liberalităților este egală cu cotitatea disponibilă ordinară (Y = CDS și Y + Z = 1/2):
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală și liberalitatea, deci 1/8 + Y;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală de 3/8;
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
De exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 1/4 din moștenire și legatul lăsat menajerei este de 1/4 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/4 (legatul egal cu cotitatea disponibilă specială), adică 3/8; copilul va dobândi rezerva succesorală de 3/8; menajera va dobândi legatul de 1/4, adică 2/8;
iii) dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială și suma tuturor liberalităților este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară (Y < CDS și Y + Z < 1/2):
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală, liberalitatea și un sfert din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitate, deci 1/8 + Y + (CDS – Y)/4;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală, diferența rămasă după scăderea cotității disponibile speciale și a celorlalte liberalități din cotitatea disponibilă ordinară, precum și trei sferturi din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea soțului supraviețuitor, deci 3/8 + (1/2 – CDS – Z) + 3(CDS – Y)/4;
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
De exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 1/8 din moștenire și legatul lăsat menajerei este de 3/16 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): copilul va dobândi 3/8 (rezerva succesorală) + 1/16 (cota rămasă după scăderea, din cotitatea disponibilă ordinară de 1/2, a cotității disponibile speciale de 1/4 și a legatului menajerei de 3/16) + 3/32 (trei pătrimi din diferența dintre cotitatea disponibilă specială de 1/4 și legatul soției supraviețuitoare de 1/8), adică 17/32; soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/8 (legatul) + 1/32 (o pătrime din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și legatul soției supraviețuitoare), adică 9/32; menajera va dobândi legatul de 3/16, adică 6/32;
iv) dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială și suma tuturor liberalităților este egală cu cotitatea disponibilă ordinară (Y < CDS și Y + Z = 1/2):
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală și liberalitatea, deci 1/8 + Y;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală, deci 3/8;
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
Spre exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 1/8 din moștenire și legatul lăsat menajerei ar fi de 3/8 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va primi 2/8, copilul va primi 3/8, iar menajera va primi 3/8;
v) dacă liberalitatea făcută soțului supraviețuitor este mai mică decât cotitatea disponibilă specială și suma dintre cotitatea disponibilă specială și celelalte liberalități (altele decât liberalitatea soțului supraviețuitor) este egală cu cotitatea disponibilă ordinară (Y < CDS și CDS + Z = 1/2):
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală, liberalitatea și un sfert din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitate, deci 1/8 + Y + (CDS – Y)/4;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală, precum și trei sferturi din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea soțului supraviețuitor, deci 3/8 + 3(CDS – Y)/4;
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
De exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 1/8 din moștenire și legatul lăsat menajerei este de 1/4 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/8 (legatul) + 1/32 (o pătrime din diferența dintre cotitatea disponibilă specială de 2/8 și legatul soției supraviețuitoare de 1/8), adică 9/32; copilul va dobândi rezerva succesorală cuvenită descendenților de 3/8 + 3/32 (trei pătrimi din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și legatul soției supraviețuitoare), adică 15/32; menajera va dobândi legatul de 1/4, adică 8/32.
3.3.2. Liberalitatea soțului supraviețuitor nu depășește cotitatea disponibilă specială, însă toate liberalitățile depășesc cotitatea disponibilă ordinară (Y ≤ CDS și Y + Z > 1/2)
Dacă liberalitatea soțului supraviețuitor nu depășește cotitatea disponibilă specială, însă suma tuturor liberalităților ar depăși cotitatea disponibilă ordinară, atunci toate liberalitățile, deci atât liberalitatea făcută soțului supraviețuitor, cât și celelalte liberalități, se vor reduce la nivelul cotității disponibile ordinare potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ.
Spre exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 1/8 din moștenire, legatul lăsat menajerei este de 3/8 din moștenire, legatul lăsat verișoarei ar fi de 2/8, fără ca de cuius să fi prevăzut vreo preferință, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare), întrucât suma tuturor legatelor este de 6/8, adică mai mare decât cotitatea disponibilă ordinară de 1/2, înseamnă că toate cele trei legate se vor reduce proporțional la nivelul cotității disponibile ordinare (suma tuturor legatelor reduse trebuie să fie egală cu 1/2), deci legatul soției supraviețuitoare va fi redus la 1/2(1+3+2), adică la 1/12 din moștenire, legatul menajerei va fi redus la 3/2(1+3+2), adică la 3/12 din moștenire, iar legatul verișoarei va fi redus la 2/2(1+3+2), adică la 2/12 din moștenire[21]. Soția va mai primi și rezerva succesorală de 1/8, iar copilul va primi rezerva succesorală de 3/8. În consecință, moștenirea se va împărți după cum urmează: copilul va dobândi 9/24, soția supraviețuitoare va dobândi 5/24, menajera va dobândi 6/24, iar verișoara va dobândi 4/24.
3.3.3. Liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mare decât cotitatea disponibilă specială, iar cotitatea disponibilă specială și celelalte liberalități nu depășesc cotitatea disponibilă ordinară (Y > CDS și CDS + Z ≤ 1/2)
Mai întâi se va reduce liberalitatea făcută soțului supraviețuitor la nivelul cotității disponibile speciale.
Apoi se va scădea din cotitatea disponibilă ordinară (1/2 din moștenire) atât cotitatea disponibilă specială, cât și celelalte liberalități. Eventuala diferență se va împărți, pe temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ., între descendenți, pe capete sau, după caz, pe tulpini.
Prin urmare:
i) în cazul în care suma dintre cotitatea disponibilă specială și celelalte liberalități este mai mică decât cotitatea disponibilă ordinară (CDS + Z < 1/2), după reducerea liberalității soțului supraviețuitor la nivelul cotității disponibile speciale:
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală + cotitatea disponibilă specială, deci 1/8 + CDS;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală + (cotitatea disponibilă ordinară – cotitatea disponibilă specială – celelalte liberalități), adică 3/8 + (1/2 – CDS – Z);
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
Spre exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 3/8 din moștenire, iar legatul lăsat menajerei ar fi de 1/8 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare), legatul soției supraviețuitoare va fi redus la nivelul cotității disponibile speciale, deci la 1/4. Copilul va dobândi 3/8 (rezerva succesorală) + 1/8 (cota rămasă după scăderea, din cotitatea disponibilă ordinară de 1/2, a cotității disponibile speciale de 1/4 și a legatului menajerei de 1/8), adică 4/8, soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/4 (cotitatea disponibilă specială), adică 3/8, iar menajera va dobândi 1/8;
ii) în cazul în care suma dintre cotitatea disponibilă specială și celelalte liberalități este egală cu cotitatea disponibilă ordinară (CDS + Z=1/2), după reducerea liberalității soțului supraviețuitor la nivelul cotității disponibile speciale:
– soțul supraviețuitor va primi rezerva succesorală + cotitatea disponibilă specială, deci 1/8 + CDS;
– descendenții vor primi împreună rezerva succesorală de 3/8;
– celelalte liberalități vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
De exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare este de 3/4 din moștenire și legatul lăsat menajerei este de 1/4 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va primi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/4 (legatul în limita cotității disponibile speciale), adică 3/8, copilul va primi rezerva succesorală de 3/8, iar menajera va primi legatul de 2/8.
3.3.4. Liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mare decât cotitatea disponibilă specială, iar cotitatea disponibilă specială și celelalte liberalități depășesc cotitatea disponibilă ordinară (Y > CDS și CDS + Z > 1/2)
Dacă liberalitatea soțului supraviețuitor este mai mare decât cotitatea disponibilă specială, iar aceasta din urmă (prin ipoteză, și liberalitatea soțului supraviețuitor) și celelalte liberalități depășesc cotitatea disponibilă ordinară, se ridică problema de a găsi un procedeu care să asigure atât corelația dintre art. 1090 C.civ. și art. 1096 C.civ., cât și evitarea unor eventuale inechități.
Astfel, dacă s-ar reduce, pe temeiul art. 1090 alin. (1) C.civ., liberalitatea soțului supraviețuitor (indiferent că este legat sau donație și indiferent de felul celorlalte liberalități) la nivelul cotității disponibile speciale, iar apoi s-ar reduce la nivelul cotității disponibile ordinare, potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ., celelalte liberalități și liberalitatea soțului supraviețuitor în limita cotității disponibile speciale, s-ar putea ajunge la defavorizarea soțului supraviețuitor față de terț (liberalitatea primului reducându-se mai mult), atunci când ambele liberalități sunt legate sau donații concomitente, iar dispunătorul nu a prevăzut o preferință.
Apreciem că, în această ipoteză, ar trebui să se deosebească în funcție de felul liberalităților.
i) În cazul în care liberalitatea soțului supraviețuitor ar fi o donație, iar celelalte liberalități ar fi legate sau donații ulterioare, atunci se va reduce liberalitatea soțului supraviețuitor la nivelul cotității disponibile speciale, apoi vor fi reduse celelalte liberalități, potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ., la nivelul diferenței dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială. Prin urmare, soțul supraviețuitor va dobândi liberalitatea în limita cotității disponibile speciale, iar celelalte liberalități vor produce efecte în limita diferenței dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială.
De exemplu, să presupunem că la moștenire vin: un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare) ce beneficiază și de o donație neraportabilă reprezentând, valoric, 1/16 din moștenire, soția supraviețuitoare care beneficiază de o donație neraportabilă reprezentând, valoric, 3/8 din moștenire, precum și menajera care beneficiază de un legat de 1/2 din moștenire. Mai întâi, în temeiul art. 1090 alin. (1) C.civ., se va reduce donația soției supraviețuitoare de la 3/8 la 1/4 (cotitatea disponibilă specială). Apoi, potrivit art. 1096 alin. (1) C.civ., legatul menajerei va fi redus la nivelul cotei rămase după scăderea din cotitatea disponibilă ordinară a donației soției supraviețuitoare în limita cotității disponibile speciale și a donației copilului (1/2 – 1/4 – 1/16 = 3/16). Așadar, copilul va dobândi 3/8 (rezerva succesorală) + 1/16 (donația neraportabilă), adică 7/16, soția supraviețuitoare va dobândi 1/8 (rezerva succesorală) + 1/4 (donația redusă la nivelul cotității disponibile speciale), adică 6/16, iar menajera va dobândi 3/16.
ii) În cazul în care liberalitatea soțului supraviețuitor ar fi un legat, iar celelalte liberalități ar fi donații, precum și în cazul în care liberalitatea soțului supraviețuitor ar fi o donație, iar celelalte liberalități ar fi donații anterioare, se va reduce liberalitatea soțului supraviețuitor nu numai la nivelul cotității disponibile speciale, ci la nivelul cotității disponibile ordinare, fiind chiar posibil ca liberalitatea soțului supraviețuitor să nu mai producă niciun efect.
Dacă mai este necesar, pentru asigurarea rezervei descendenților și a soțului supraviețuitor, se va trece și la reducerea celorlalte liberalități, potrivit regulilor stabilite de art. 1096 C.civ.
Spre exemplu, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 3/8 din moștenire și donația făcută menajerei ar reprezenta valoric 5/8 din moștenire, iar la moștenire mai vine și un copil al defunctului (care nu este și al soției supraviețuitoare): soția supraviețuitoare va primi 1/8 (rezerva succesorală), copilul va primi 3/8 (rezerva succesorală), iar menajera va primi 4/8 (liberalitatea în limita cotității disponibile ordinare).
iii) Dacă toate liberalitățile sunt legate sau donații concomitente și de cuius nu a stipulat vreo preferință, considerăm că art. 1090 alin. (1) C.civ. și art. 1096 alin. (2) și (4) C.civ. ar putea fi aplicate simultan, urmând a se recurge la un procedeu care trebuie să respecte, cumulativ, două cerințe: liberalitatea soțului supraviețuitor, astfel cum este redusă, să se încadreze în cotitatea disponibilă specială, deci să fie mai mică sau egală cu cotitatea disponibilă specială; suma tuturor liberalităților, astfel cum au fost reduse, să fie egală cu cotitatea disponibilă ordinară, deci să fie de 1/2.
În acest sens[22]:
– într-o primă etapă, toate liberalitățile se vor reduce la nivelul cotității disponibile ordinare;
– în etapa următoare, se va compara dacă liberalitatea soțului supraviețuitor, astfel redusă, se încadrează sau nu în cotitatea disponibilă specială;
– dacă liberalitatea soțului supraviețuitor, în urma reducerii, a devenit mai mică sau egală cu cotitatea disponibilă specială, se va trece la stabilirea cotelor succesorale, anume: fiecare descendent va dobândi partea corespunzătoare din rezerva de 3/8 cuvenită descendenților, soțul supraviețuitor va dobândi rezerva de 1/8 și liberalitatea astfel cum a fost redusă; celelalte liberalități astfel cum au fost reduse vor fi atribuite beneficiarilor acestora;
– dacă liberalitatea soțului supraviețuitor, astfel cum a fost redusă în prima etapă, depășește în continuare cotitatea disponibilă specială, liberalitatea respectivă va fi din nou redusă până la nivelul cotității disponibile speciale; cota cu care liberalitatea soțului supraviețuitor a fost redusă a doua oară (diferența dintre liberalitatea soțului supraviețuitor după prima reducere și cotitatea disponibilă specială) va fi adăugată celeilalte liberalități sau, după caz, celorlalte liberalități, în cea din urmă situație fiind distribuită proporțional cu acestea. Apoi, vor fi stabilite cotele succesorale: fiecare descendent va dobândi partea corespunzătoare din rezerva de 3/8; soțul supraviețuitor va dobândi rezerva de 1/8 și liberalitatea rezultată ca urmare a celei de a doua reduceri; celelalte liberalități (la nivelul cotei rezultate din reducerea din prima etapă + ceea ce s-a adăugat ulterior) vor fi atribuite beneficiarilor acestora.
De pildă, în cazul în care legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 1/4 din moștenire, iar legatul lăsat menajerei ar fi de 3/4 din moștenire, fără ca de cuius să prevadă că vreunul dintre legate are preferință, iar la moștenire mai vin și 3 copii ai defunctului, dintre care unul dintr-o căsătorie anterioară (deci CDS = 1/8, iar CDO = 1/2), într-o primă etapă, se vor reduce ambele legate la nivelul cotității disponibile ordinare (în speță, cu jumătate), adică legatul soției supraviețuitoare se va reduce la 1/8, iar legatul menajerei se va reduce la 3/8. Într-o a doua etapă, se va compara dacă legatul soției supraviețuitoare, astfel cum a fost redus, se încadrează sau nu în cotitatea disponibilă specială. Cum răspunsul este afirmativ, înseamnă că nu mai este necesară nicio reducere. Prin urmare, fiecare dintre cei 3 copii va dobândi câte 1/8 (partea corespunzătoare din rezerva descendenților), soția supraviețuitoare va primi 2/8 (1/8 cu titlu de rezervă și 1/8 cu titlu de liberalitate), iar menajera va primi 3/8 (cu titlu de liberalitate).
Dacă însă legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 3/8 din moștenire, iar legatul lăsat menajerei ar fi de 5/8 din moștenire, după reducerea ambelor legate la nivelul cotității disponibile ordinare (legatul soției supraviețuitoare ajungând la 3/16, iar legatul menajerei la 5/16), se constată că legatul soției supraviețuitoare încă depășește cotitatea disponibilă specială, astfel încât el va mai fi redus la nivelul acesteia, deci cu încă 1/16. Această din urmă cotă se va adăuga la legatul menajerei, deci legatul menajerei va produce efecte pentru 5/16+1/16, adică pentru 3/8. În consecință, fiecare dintre cei 3 copii va dobândi câte 1/8 (partea corespunzătoare din rezerva descendenților), soția supraviețuitoare 2/8 (1/8 cu titlu de rezervă și 1/8 cu titlu de liberalitate), iar menajera 3/8 (cu titlu de liberalitate).
În sfârșit, dacă legatul lăsat soției supraviețuitoare ar fi de 4/8 din moștenire, legatul lăsat menajerei ar fi de 3/8 din moștenire, iar defunctul ar mai fi lăsat un legat de 1/8 unuia dintre copii, după reducerea celor trei legate la nivelul cotității disponibile ordinare (legatul soției supraviețuitoare ajungând la 4/16, legatul menajerei la 3/16, iar legatul copilului la 1/16), va urma o a doua reducere a legatului soției supraviețuitoare la nivelul cotității disponibile speciale de 2/16. Diferența de 2/16 va fi adăugată celorlalte două legate, proporțional cu acestea, deci legatul menajerei va crește cu 3/32, ajungând la 9/32, iar legatul copilului va crește cu 1/32, ajungând la 3/32. Prin urmare: 2 dintre cei 3 copii vor primi câte 4/32 (partea corespunzătoare din rezerva descendenților) fiecare; cel de-al treilea copil va primi 7/32 (1/8 cu titlu de rezervă și 3/32 cu titlu de liberalitate); soția supraviețuitoare va primi 8/32 (1/8 cu titlu de rezervă și 1/8 cu titlu de liberalitate); menajera va primi 9/32 (cu titlu de liberalitate).
Procedeul pe care l-am propus mai sus[23] ține cont de următoarele:
– suma tuturor liberalităților (atât liberalitatea soțului supraviețuitor, cât și celelalte liberalități), astfel cum au fost reduse, trebuie să fie egală cu cotitatea disponibilă ordinară; tocmai de aceea, având în vedere că suma tuturor liberalităților rezultate în urma reducerii din prima etapă este egală cu cotitatea disponibilă ordinară, dacă în etapa a doua se mai impune încă o reducere a liberalității soțului supraviețuitor, diferența se adaugă celorlalte liberalități (proporțional cu acestea);
– liberalitatea soțului supraviețuitor astfel cum a fost redusă trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu cotitatea disponibilă specială; tocmai de aceea, dacă după reducerea din prima etapă, liberalitatea soțului supraviețuitor rămâne mai mare decât cotitatea disponibilă specială, această liberalitate va mai fi redusă în cea de a doua etapă;
– ca regulă, legatele sau, după caz, donațiile concomitente se reduc deodată și proporțional, ceea ce înseamnă că, pe cât posibil, însă nu obligatoriu, celelalte liberalități se reduc cu aceeași proporție cu care s-a redus liberalitatea soțului supraviețuitor; tocmai de aceea, în prima etapă, toate liberalitățile se reduc proporțional, la nivelul cotității disponibile ordinare;
– când este cazul, norma specială, adică art. 1090 alin. (1) C.civ., se aplică prioritar față de norma generală, adică art. 1096 alin. (2) și (4) C.civ.; tocmai de aceea, în etapa a doua, dacă este cazul, se reduce doar liberalitatea soțului supraviețuitor.
3.3.5. Modalitatea de reducere proporțională a tuturor liberalităților și modalitatea de adăugare proporțională a diferenței la liberalitățile făcute în favoarea altor persoane
În legătură cu procedeul menționat mai sus, considerăm că nu este lipsit de interes să arătăm în acest studiu și modalitatea de reducere proporțională a tuturor liberalităților, respectiv modalitatea de adăugare proporțională a diferenței la liberalitățile făcute în favoarea altor persoane.
Reducerea proporțională a tuturor liberalităților la nivelul cotității disponibile ordinare de 1/2 (deci prima etapă a procedeului menționat mai sus) poate fi făcută astfel: dacă este cazul, se aduc cele două (sau mai multe) liberalități la același numitor (în ultimă instanță, numitorul comun este dat de înmulțirea cifrelor de la numitorul fiecărei fracții); notând (pentru ușurința formulei), după aducerea la același numitor dacă este cazul, liberalitatea Y cu a/m, (deci a este cifra de la numărătorul liberalității soțului supraviețuitor, astfel cum această liberalitate a fost adusă la același numitor cu cealaltă sau celelalte liberalități), iar liberalitatea Z cu b/m (deci b este cifra de la numărătorul liberalității terțului, astfel cum această liberalitate a fost adusă la același numitor cu cealaltă sau celelalte liberalități), Y redus la nivelul CDO = a/2(a + b), iar Z redus la nivelul CDO = b/2(a + b)[24]. Dacă ar fi vorba de o liberalitate în favoarea soțului supraviețuitor (Y) și de două liberalități în favoarea altor persoane (Z1 și Z2), notând după aducerea la același numitor Y cu a/m, Z1 cu b/m, iar Z2 cu c/m, atunci Y redus la nivelul CDO = a/2(a + b + c), Z1 redus la nivelul CDO = b/2(a + b + c), Z2 redus la nivelul CDO = c/2(a + b + c).
Adăugarea proporțională la liberalitățile în favoarea altor persoane decât soțul supraviețuitor, astfel cum acestea au fost reduse la nivelul cotității disponibile ordinare, a diferenței rezultate ca urmare a celei de a doua reduceri a liberalității soțului supraviețuitor [Y redus (la nivelul CDO) – CDS] se poate face astfel: notăm (doar pentru ușurința formulei) diferența pe care urmează să o distribuim proporțional [Y redus (la nivelul CDO) – CDS] cu r/n, cele (minim) două liberalități în favoarea altor persoane (Z1 și Z2), după ce au fost reduse la nivelul cotității disponibile ordinare, fiind, așa cum am văzut mai sus, Z1 redus la nivelul CDO = b/2(a + b + c), iar Z2 redus la nivelul CDO = c/2(a + b + c); cota cu care va crește Z1 redus este br/(b + c)n, iar cota cu care va crește Z2 redus este cr/(b + c)n[25]. În consecință, liberalitatea Z1 va produce efecte pentru (beneficiarul acestei liberalități va dobândi) b/2(a + b + c) + br/(b + c)n, iar liberalitatea Z2 va produce efecte pentru c/2(a + b + c) + cr/(b + c)n.
3.4. Tabel cu cotele succesorale pentru ipoteza în care de cuius a făcut liberalități în favoarea soțului supraviețuitor, precum și a altei (altor) persoane
În tabelul de mai jos am folosit următoarele abrevieri:
i) CDS: cotitatea disponibilă specială;
ii) Y: liberalitatea (legat sau donație neraportabilă) în favoarea soțului supraviețuitor;
iii) Z: liberalitatea sau, după caz, liberalitățile în favoarea altei (altor) persoane decât soțul supraviețuitor, inclusiv în favoarea unuia sau unora dintre descendenți (nu însă a tuturor descendenților).
Precizări:
– dacă soțul supraviețuitor beneficiază de mai multe liberalități (Y1, Y2 etc.), reducerea acestora (de exemplu, la nivelul cotității disponibile speciale) va ține cont și de regulile stabilite de art. 1096 C.civ.;
– dacă sunt mai multe liberalități în favoarea altor persoane decât soțul supraviețuitor (Z1, Z2 etc.), reducerea acestora (de exemplu, la nivelul cotității disponibile ordinare) va ține cont și de regulile stabilite de art. 1096 C.civ.;
– reducerea liberalităților la nivel 1/2 (nivelul cotității disponibile ordinare) înseamnă că suma liberalităților reduse este egală cu 1/2;
– partea din moștenire ce revine descendenților se împarte între aceștia pe capete (deci la numărul de descendenți) sau, după caz, pe tulpini (deci la numărul de tulpini înmulțit cu numărul de descendenți de pe tulpina respectivă).
| Situația de fapt | Partea din moștenire ce revine soțului supraviețuitor | Partea din moștenire ce revine descendenților | Partea din moștenire ce revine terților |
| Y=CDS și Y+Z<1/2 | 1/8 + Y | 3/8 + (1/2-CDS-Z) | Z |
| Y=CDS și Y+Z=1/2; | 1/8 + Y | 3/8 | Z |
| Y<CDS și Y+Z<1/2 | 1/8 + Y + (CDS-Y)/4 | 3/8 + (1/2-CDS-Z) + 3(CDS-Y)/4 | Z |
| Y<CDS și Y+Z=1/2 | 1/8 + Y | 3/8 | Z |
| Y<CDS și CDS+Z=1/2 | 1/8 + Y + (CDS-Y)/4 | 3/8 + 3(CDS-Y)/4 | Z |
| Y<CDS și Y+Z>1/2; Y donație și Z legat sau donație ulterioară | 1/8 + Y | 3/8 | 1/2 – Y |
| Y<CDS și Y+Z>1/2; Y legat sau donație și Z donație anterioară | 1/8 + (1/2 – Z în limita 1/2) | 3/8 | Z în limita 1/2 |
| Y<CDS și Y+Z>1/2; Y și Z legate sau donații concomitente | 1/8 + Y redus proporțional cu Z la nivel 1/2 | 3/8 | Z redus proporțional cu Y la nivel 1/2 |
| Y>CDS și CDS+Z<1/2 | 1/8 + CDS | 3/8 + (1/2-CDS-Z) | Z |
| Y>CDS și CDS+Z=1/2 | 1/8 + CDS | 3/8 | Z |
| Y>CDS și CDS+Z>1/2; Y donație și Z legat sau donație ulterioară | 1/8 + Y în limita CDS | 3/8 | 1/2 – CDS |
| Y>CDS și CDS+Z>1/2; Y legat sau donație și Z donație anterioară | 1/8 + (1/2 – Z în limita 1/2) | 3/8 | Z în limita 1/2 |
| Y>CDS și CDS+Z>1/2; Y și Z legate sau donații concomitente | 1/8 + Y redus proporțional cu Z la nivel 1/2 sau, după caz, 1/8 + CDS | 3/8 | Z redus proporțional cu Y la nivel 1/2 sau, după caz, (Z redus proporțional cu Y la nivel 1/2) + (Y redus proporțional cu Z la nivel 1/2 – CDS) |
Note de subsol
[1] Pentru analiza art. 1090 C.civ. (noțiunea de alți descendenți decât cei comuni, liberalitățile ce cad sub incidența acestui text de lege, partea descendentului care a primit cel mai puțin, sancțiunea depășirii cotității disponibile speciale etc.), a se vedea, spre exemplu: Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, vol. II, Moștenirea testamentară,ed. a 4-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2019, p. 288-301; I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 447-452; G. Boroi, I. Nicolae, Fișa nr. 30 – Rezerva succesorală. Cotitatea disponibilă. Reducțiunea liberalităților excesive, în G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, Fișe de drept civil. Partea generală. Persoanele. Drepturile reale principale. Obligațiile. Contractele. Moștenirea. Familia, ed. a 4-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2019, p. 866-872 și p. 877.
Pentru prezentarea în sinteză a problemelor pe care fostul art. 939 C.civ. 1864 le-a ridicat în practică, inclusiv pentru formula corespunzătoare reglementării anterioare, a se vedea E. Boroi, G. Boroi, Corelația dintre prevederile articolului 939 din Codul civil și Decretul-lege nr. 319/1944, în Revista română de drept nr. 9-12/1989, p. 26-32, iar pentru o analiză în detaliu, a se vedea R. Popescu, Dreptul de moștenire. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile moștenirii, Ed. Universul Juridic, București, 2004, p. 162-196.
Menționez că, atunci când, împreună cu sora mea, judecător Cristina Iulia Tarcea (actualmente Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție), am coordonat de facto lucrările de finalizare a Proiectului Codului civil, adoptat (doar) de Senatul României în anul 2004, nu am inclus și un text care să reglementeze cotitatea disponibilă specială, nu atât în considerarea criticilor care s-au adus în doctrină fostului art. 939 C.civ. 1864 (și ulterior actualului art. 1090 C.civ.), cât mai ales a dificultăților reale pe care le-ar fi ridicat o asemenea dispoziție legală, inclusiv în privința situațiilor de distins și a calculului aritmetic în unele dintre aceste situații.
[2] Determinarea cotității disponibile speciale mai poate avea ca scop și stabilirea cotei ce revine soțului supraviețuitor, ca moștenitor legal, în cazul dezmoștenirii directe a descendentului care nu este comun, dacă de această dezmoștenire ar beneficia soțul supraviețuitor [art. 1090 alin. (3) C.civ.], în sensul că soțul supraviețuitor nu va dobândi întreaga cotitate disponibilă ordinară, ci doar cotitatea disponibilă specială. În consecință, soțul supraviețuitor, ca moștenitor legal, va culege 1/8 (rezerva) + CDS, iar descendentul dezmoștenit va culege 3/8 (rezerva) + (CDO – CDS).
[3] În sensul că „nu trebuie să se ajungă în situația ca soțul supraviețuitor să primească mai puțin decât 1/4 din moștenire, adică cota pe care oricum ar fi primit-o ca moștenitor legal (în absența liberalității)”, a se vedea Fr. Deak, R. Popescu, op. cit., p. 299. Subliniem totuși că această afirmație este corectă doar dacă sunt avute în vedere cazurile în care de cuius a făcut liberalități numai în favoarea soțului supraviețuitor; dacă însă de cuius a dispus prin liberalități și în favoarea altor persoane, pot exista cazuri în care soțul supraviețuitor să primească mai puțin de 1/4 din moștenire (dar cel puțin rezerva sa succesorală de 1/8), deoarece nu se mai poate prezuma că de cuius a vrut să îi procure doar soțului supraviețuitor un avantaj față de ceilalți moștenitori.
[4] A se vedea infra, nr. 2.4.
[5] A se vedea și Fr. Deak, R. Popescu, op. cit., p. 298; G. Boroi, I. Nicolae, op. cit., p. 869-870.
[6] Dacă la moștenire ar veni cel puțin 7 descendenți în nume propriu, cotitatea disponibilă specială ar fi mai mică decât 1/8, ceea ce înseamnă că soțul supraviețuitor nu va primi rezerva sa succesorală (1/8) și cotitatea disponibilă specială (< 1/8), ci, așa cum am menționat deja, 1/4 din moștenire, iar fiecare descendent va primi 3/4N.
[7] Se observă că, în cazul în care la moștenire vin 6 descendenți în nume propriu, soțul supraviețuitor va dobândi 1/4 din moștenire, însă nu în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ., ci în temeiul art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ.
[8] În cazul în care TA = 6 (o tulpină cu 6 descendenți sau 2 tulpini cu câte 3 descendenți pe fiecare din ele ori 3 tulpini cu câte 2 descendenți sau 6 tulpini cu câte un descendent), soțul supraviețuitor va primi 1/4 din moștenire, însă în temeiul art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ., iar nu în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ.
Dacă însă TA > 6, soțul supraviețuitor va culege 1/4 din moștenire, în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ., iar descendenții vor dobândi împreună 3/4 din moștenire, în temeiul art. 975 alin. (3) C.civ., respectiv fiecare descendent 3/4TA.
[9] A se vedea și G. Boroi, I. Nicolae, op. cit., p. 871-872.
Este posibil ca pe o tulpină să existe subtulpini (spre exemplu, strănepoții vin la moștenire prin reprezentarea nepotului care, la rândul lui, reprezintă pe copilul defunctului). Într-un asemenea caz, A din cadrul formulei este:
– fie numărul de subtulpini (produse de o tulpină) înmulțit cu cel mai mare număr de descendenți care vin la moștenire prin reprezentare pe una din subtulpinile respective (de exemplu, dacă pe o tulpină este un copil al defunctului, iar pe cealaltă tulpină, un alt copil al defunctului este reprezentat de nepotul defunctului, care, la rândul lui, este reprezentat de 3 strănepoți ai defunctului, atunci A = numărul de subtulpini x cel mai mare număr de descendenți de pe o subtulpină = 1 x 3 =3);
– fie cel mai mare număr de descendenți de pe o tulpină care nu produce subtulpini, dacă acest din urmă număr este mai mare decât rezultatul înmulțirii menționate anterior (de exemplu, dacă pe o tulpină sunt 2 nepoți care vin la moștenire prin reprezentarea unui copil al defunctului, iar pe cealaltă tulpină, un alt copil al defunctului este reprezentat de nepotul defunctului, care, la rândul lui, este reprezentat de un strănepot al defunctului, atunci A = 2 – adică numărul nepoților, întrucât este mai mare decât 1×1 – adică numărul de subtulpini x cel mai mare număr de descendenți de pe o subtulpină). Deoarece în practică sunt foarte rare cazurile în care la moștenire se vine prin reprezentare și pe subtulpini, nu le vom avea în vedere în acest studiu.
[10] Se observă că, exceptând prima situație, cotitatea disponibilă specială este de 1/8, ceea ce înseamnă că soțul supraviețuitor va dobândi 1/4 din moștenire (1/8 rezerva + 1/8 liberalitatea în limita CDS), însă nu în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ., ci în temeiul art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ.
Însă cotitatea disponibilă specială ar fi mai mică de 1/8 și deci cotele succesorale nu se mai stabilesc potrivit art. 1090 alin. (1) și (2) C.civ. dacă descendenții vin la moștenire (TA > 6):
– pe două tulpini, iar pe una dintre acestea (sau pe ambele) sunt cel puțin patru descendenți;
– pe trei tulpini, iar pe cel puțin una dintre acestea sunt cel puțin trei descendenți;
– pe patru sau mai multe tulpini, iar pe cel puțin o tulpină sunt doi sau mai mulți descendenți.
Spre exemplu, dacă la moștenire vin doi copii ai defunctului și trei nepoți de pe urma unui al treilea copil predecedat al defunctului (prin ipoteză, cel puțin unul dintre copiii defunctului nu este și al soției supraviețuitoare), cotitatea disponibilă specială ar fi de 7/80, deci, dacă s-ar stabili cota soției supraviețuitoare potrivit art. 1090 C.civ., aceasta ar fi de 17/80, adică mai mică decât cota de 1/4 (20/80) pe care soția supraviețuitoare ar fi primit-o în lipsa liberalității prin care defunctul a vrut să o gratifice. În consecință, cotele succesorale nu se vor stabili potrivit art. 1090 C.civ., ci potrivit art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ. și art. 975 alin. (3) și alin. (4) teza a II-a C.civ., deci soțul supraviețuitor va primi 1/4 din moștenire, fiecare dintre cei doi copii câte 1/4, iar fiecare dintre cei trei nepoți câte 1/12.
[11] Vom explica, pe scurt, cum am ajuns la această valoare a liberalității. Soțul supraviețuitor ar urma să dobândească rezerva de 1/8, liberalitatea Y, precum și o pătrime din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea Y, iar cota soțului supraviețuitor ar trebui să fie de cel puțin 1/4 din moștenire. Așadar, 1/8 + Y + [1/4 – Y]/4 = 1/4, adică Y + (1 – 4Y)/16 = 1/8, deci 12Y/16 = 1/8 – 1/16, de unde rezultă că Y = 1/12. În consecință, dacă liberalitatea ar fi mai mică decât 1/12, în cazul în care s-ar aplica art. 1090 C.civ., soțul supraviețuitor nu ar mai dobândi 1/4 din moștenire.
[12] Dacă la moștenire vin mai mult de 6 descendenți între care există egalitate sau dacă, deși nu există egalitate, TA > 6, nu mai prezintă relevanță cuantumul liberalității, întrucât soțul supraviețuitor va dobândi 1/4 în temeiul art. 972 alin. (1) lit. a) C.civ., iar diferența de 3/4 va fi dobândită de descendenți în temeiul art. 975 alin. (3) C.civ. și împărțită potrivit art. 975 alin. (4) C.civ.
[13] Pentru a ajunge la această valoare a liberalității, am ținut cont de faptul că rezerva de 1/8 + liberalitatea Y + o pătrime din diferența dintre cotitatea disponibilă specială și liberalitatea Y ar trebui să fie de cel puțin 1/4 din moștenire. Așadar, 1/8 + Y + [7/8(N+1) – Y]/4 = 1/4, adică Y + [7/8(N+1) – Y]/4 = 1/8, adică [4Y + 7/8(N+1) – Y]/4 = 1/8, ceea ce înseamnă că 3Y + 7/8(N+1) = 1/2, deci 2[3Y + 7/8(N+1)] = 1, adică 6Y + 7/4(N+1) = 1, adică 6Y = 1 – 7/4(N+1), de unde rezultă că Y = 1/6 – 7/24(N+1). Prin urmare, sub această valoare a liberalității, dacă s-ar aplica art. 1090 C.civ., soțul supraviețuitor nu ar mai primi 1/4 din moștenire.
[14] Nu vom analiza însă în acest studiu, ci în lucrarea menționată în nota 1, ipoteza în care de cuius a făcut liberalități neraportabile atât soțului supraviețuitor, cât și tuturor descendenților care vin la moștenire.
[15] Cotitatea disponibilă specială trebuie avută în vedere în toate cazurile, deci și atunci când ar fi mai mică de 1/8, deoarece, existând liberalități și în favoarea altor persoane, nu mai trebuie admis că soțul supraviețuitor va dobândi cel puțin 1/4 din moștenire, întrucât, dacă defunctul nu ar fi dispus prin liberalitate în favoarea soțului supraviețuitor, acesta din urmă ar fi dobândit mai puțin decât cota legală de 1/4.
[16] A se vedea și G. Boroi, I. Nicolae, op. cit., p. 877.
[17] De asemenea, deși în acest studiu nu ne ocupăm și de ipoteza în care toți descendenții care vin la moștenire au fost gratificați, menționăm totuși că, dacă defunctul a făcut liberalități neraportabile și în favoarea ambilor descendenți, iar liberalitatea fiecărui descendent produce efecte pentru cel puțin 1/16 din moștenire, atunci cotitatea disponibilă specială este de 1/4.
[18] Mai există o situație particulară, anume dacă de cuius a făcut liberalități neraportabile și în favoarea ambilor descendenți, iar cel puțin una dintre aceste liberalități este mai mică (produce efecte pentru mai puțin) de 1/16 din moștenire. Asemenea situații particulare (de care ne vom ocupa cu un alt prilej) pot genera dificultăți specifice, în sensul că, uneori, se impune mai întâi reducerea liberalităților la nivelul cotității disponibile ordinare, folosind o metodă în care necunoscuta este tocmai cea mai mică liberalitate ce revine unui descendent după reducere (care trebuie să fie mai mică de 1/16), iar necunoscuta respectivă trebuie să se regăsească și în cotitatea disponibilă specială. Doar pentru a evidenția complexitatea situației, precizăm că, atunci când de cuius a făcut liberalități și în favoarea ambilor descendenți, CDS poate fi: 1/4; 3/16 + Z2; 3/16 + Z2 redus la nivelul CDO; 3/16 + Z2 + x, unde x este partea ce revine unui descendent în temeiul art. 1090 alin. (2) C.civ.
[19] Deși nu ne vom ocupa în acest studiu, evocăm totuși că ar putea exista și situația particulară în care toți descendenții ar beneficia de liberalități neraportabile inegale valoric, ipoteză în care, pentru determinarea cotității disponibile speciale, ar urma să se distingă nu numai în funcție de cuantumul celei mai mici liberalități, ci și după cum suma tuturor liberalităților depășește sau nu cotitatea disponibilă specială.
[20] Așa cum am menționat, în acest studiu nu ne vom referi la situațiile în care de cuius a făcut liberalități și în favoarea tuturor descendenților care vin la moștenire.
[21] Vom explica spre sfârșitul acestui studiu modalitatea de reducere proporțională a liberalităților la nivelul cotității disponibile ordinare.
[22] Este aproape inutil să precizăm că, în prealabil, trebuie verificat dacă situația de fapt concretă se încadrează în ipoteza pe care o analizăm, ceea ce implică: stabilirea cotității disponibile speciale; constatarea că liberalitatea soțului supraviețuitor depășește cotitatea disponibilă specială; constatarea că liberalitățile făcute altor persoane decât soțul supraviețuitor și cotitatea disponibilă specială depășesc cotitatea disponibilă ordinară de 1/2.
[23] Un alt procedeu, asemănător, dar care, de regulă, implică mai multe calcule, ar putea consta în reducerea liberalității soțului supraviețuitor la nivelul cotității disponibile speciale, precum și reducerea celorlalte liberalități cu aceeași proporție, iar apoi, după caz, fie reducerea din nou a tuturor liberalităților la nivelul cotității disponibile ordinare, fie creșterea celorlalte liberalități până la diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cotitatea disponibilă specială.
[24] Vom explica, pe scurt, cum am ajuns la acest rezultat. Reducere la nivel CDO înseamnă că suma liberalităților reduse trebuie să fie egală cu cotitatea disponibilă ordinară, deci că Y redus + Z redus = 1/2, adică Z redus = 1/2 – Y redus = (1 – 2 Y redus)/2. Reducere proporțională înseamnă Y/Z = Y redus/Z redus, deci că a/m : b/m = Y redus/Z redus, adică a/b = Y redus/(1- 2Y redus)/2 = 2Y redus/(1 – 2Y redus); rezultă că a(1 – 2Y redus) = 2bY redus, deci a – 2aY redus = 2bY redus, adică a = 2bY redus + 2aY redus = 2(a + b)Y redus, de unde rezultă că Y redus = a/2(a + b). Z redus = 1/2 – a/2(a + b) = (a + b)/2(a + b) – a/2(a + b) = b/2(a + b).
Fără a mai arăta calculele, menționăm că raționamentul este asemănător și în cazul reducerii proporționale a trei (sau mai multe) liberalități concomitente la nivelul cotității disponibile ordinare, în sensul că suma tuturor liberalităților reduse trebuie să fie egală cu 1/2 (Y redus + Z1 redus + Z2 redus = 1/2), iar raportul dintre liberalitățile inițiale trebuie să fie același cu raportul dintre liberalitățile reduse (Y/Z1 = Y redus/Z1 redus și Y/Z2 = Y redus/Z2 redus).
O altă metodă de reducere proporțională, mai simplă, pleacă tot de la aducerea la același numitor a liberalităților exprimate sub forma unor fracții. Apoi, se va ține cont de faptul că suma liberalităților reduse trebuie să fie egală cu cotitatea disponibilă ordinară, în speță 1/2, ceea ce înseamnă că numitorul fracției reprezentând suma liberalităților reduse trebuie să fie dublul numărătorului acelei fracții. Se va mai avea în vedere că ar fi o reducere proporțională dacă fiecare liberalitate redusă ar păstra numărătorul fracției aceleiași liberalități înainte de reducere. Prin urmare, suma liberalităților reduse poate fi exprimată prin fracția (a + b + c +…)/2(a + b + c +…), deci fiecare liberalitate redusă la nivelul cotității disponibile ordinare poate fi exprimată sub forma a/2(a + b + c +…) sau b/2(a + b + c +…) etc., adică numărătorul fracției liberalității inițiale împărțit la dublul sumei numărătorilor tuturor liberalităților inițiale.
[25] Vom explica, pe scurt, cum am ajuns la acest rezultat. Notăm cu g cota cu care va crește liberalitatea Z1 redus și cu h cota cu care va crește liberalitatea Z2 redus. Deci, diferența care trebuie distribuită, anume r/n = g + h, de unde reținem că h = r/n – g. Creșterea proporțională a celor două liberalități înseamnă că g/h = Z1 redus/Z2 redus = b/2(a + b + c) : c/2(a + b + c) = b/c; rezultă că gc = hb = (r/n – g)b = rb/n – gb, deci gb + gc = rb/n, adică g(b + c) = rb/n. Prin urmare, g = br/(b + c)n; h = r/n – br/(b + c)n = r(b + c)/(b + c)n – br/(b + c)n = (rb + rc – rb)/(b + c)n = cr/(b + c)n.